joi, 11 decembrie 2008

Lentila de 50mm

şi strădaniile mamei au surprins dinţificarea. Primii doi, mici dar voinici. Vom reveni.

Poză oficială (2)

Şi a propos de diversificare

Fraţilor, încep şi eu să mănînc precum un om normal. Carne, legume, fructe, paste, brânză făcută în fiecare zi, treabă serioasă. Şi mai mănînc şi iaurt, ceea ce este foarte interesant...



Give me the food
Vezi mai multe video Diverse »

Vai!

Se lasă cu magie. Am un cîine care zboară. Sau poate am vedenii, mi se trage de la diversificare.

Dublu impact

Două Fa, două Mustella, două baterii ca o cască de viking, doi Ştefani şi o singură mamă în rarele momente cînd mai poate rîde cu mine în braţe. Orişicît, am opt kilograme.

Pe jos de rîs

Doar aşa, nu aveau ce face cu mine şi m-au luat în bucătărie ca să mănînce şi ei liniştiţi. Nu ştiu exact ce mi s-a părut amuzant în toată povestea, numa' că m-a apucat un mare rîs.Şi chestia asta cu rîsul e tare interesantă, nu ştiam pînă acu'.

Gîndac de sufragerie

Eu sînt. Mă acomodez cu o nouă poziţie şi cu o uimitoare posibilitate - îmi pot ridica gînditoru'.

Bărbăţia somnului

Nu, fetelor, asta e o artă pe care numai băieţii o stăpînesc. Noi nu avem nevoie de întuneric perfect, linişte ca la spital, pături uriaşe sau plase de ţînţari ori, mai rău, Doamne fereşte, de vreun xanax mic. Arătaţi-ne vă rog doar unde e patul sau îl găsim şi singuri!

marți, 9 decembrie 2008

Lustrul parchetului

nu a fost niciodată mai simplu. Se ia un individ foarte tînăr, care încă nu este prieten nici măcar cu mersul în patru labe, se aşază pe suprafaţa de curăţat şi se lasă liber. Cea mai eficientă maşinărie de curăţat în acţiune.

Old Shatterhand

îşi cîştigase respectul lui Winnetou şi al tuturor apaşilor luptîndu-se înarmat sumar cu un ditai grizzly. Dragii mei, personajele de mai sus sînt pistol cu apă. Eu, legat fiind, cu capul nu foarte sigur pe umeri, fără a mă putea deplasa, mănînc trei urşi deodată. Şi,nu, nu am băut apă de foc.

Marea Neagră

la început de septembrie nu e neagră dar e rece. Lucru care nu a împiedicat-o pe maman să îmi ude picioarele. Ce-i drept, în mare viteză. Atenţie, la anul vreau să mă bălăcesc cinstit, cu tot corpul, dacă se poate şi cu capul descoperit. Am zis.


Expert



Priviţi bine fizicul omului. Credeţi că ar putea exista vreun bebeloi pe lumea asta care ar putea opune rezistenţă la o sesiune de supă-cu-morcovei-şi-dovleci? Şi în plus de fizic, am senzaţia că după ce te-ai luptat cu diplodocii, experienţa atinge cote impresionante. Un fel de babydex pe picioare. Sărumîna, naşule.

Dinozaur la treabă


Luca, zis şi Triceratops, Tyranosaurus, Diplodocus. Zis şi Fulger, zis şi Prinţul.

Şi încă două cu bălăceală

1. Remarcaţi vă rog poziţia tip monopost în care şed ca un şmecher tunat şi aştept să fiu deparazitat cu săpun special care-nu-produce-lacrimi-deloc-şi-pe-care-pot-să-îl-înghit-că-nu-păţesc-nimic.



2. Eu te-am făcut, eu decid asupra integrităţii tale fizice în continuare, pare a zice mama. Aparent mă spală în cutele de la gît, în care, dacă nu ştiaţi, se adună un sobor de scame şi acarieni. Dar există şi analişti care ar interpreta diferit imaginea.

joi, 4 decembrie 2008

White hawk down

Sînt într-un moment al vieţii în care simt foarte des vibraţii în palete şi mă prăbuşesc. Fără zgomot, fără fum, fără scandal dar şi fără şanse. Şi e cineva care mă tot ridică, nu că ar fi băiat bun, doar ca să mai cad o dată.

Cofeina la copii



Mama iese tot mai rar pe afară. Şi cînd iese are chef să facă prostii. Nu alea la care vă gîndiţi voi, ci vrea doar să bea frappe. Efectul ness-ului asupra mea, mai jos.

Dans pe mese cu fetiţe





Sarbel - Yassou Maria (Greek Version)
Asculta mai multe audio Muzica »

Cu două amendamente mici. Fetiţa e mama, iar eu nu am consumat decît lapte. [deşi nu mă pot ţine singur pe picioare.]

Flexibilitate



Am nevoie de toată flexibilitatea pentru a aceesa şi deştoacele de la picioare. Cele de la mîini nu mai au secrete, dar pentru astea, de altfel cele mai gustoase din colecţie, a trebui să mă chinui un pic.

Cum necum





am fost şi în excursie. Vulcanii Noroioşi - Buzău. Numai că socoteala lor nu s-a potrivit cu a mea. Şi ştim cu toţii, doar a mea contează. Socoteala. Mie nu îmi place aici şi vă spun din toţi plămînii.

Noroc cu Simona, altfel nu înţelegeaţi nimic din scandalul meu: locul este fără floră şi fără faună, deci energie pozitivă zero.

Bravo, ninja.

Poza oficială (I)

Frăţia chimenului cu anasonul

se remarcă mai ales în perioadele în care se doreşte o producţie crescută de lapte. Cantitatea corectă - 5 litri pe zi. Normal, aş spune, trebe să mănîncă şî gura mea ceăva.

marți, 25 noiembrie 2008

Feţele negării












Ele sînt, dragi spectatori, fetele care au avut ceva împotriva mea. Una dintre ele, nu dau nume, zicea că mama şi tata ar mai trebui să stea liniştiţi, să se disteze, că sînt tineri. Cealaltă, că să nu carecumva să facă mama şi tata copii, că ea are sesiuni.

Aiurea, vă zic eu, nu erau pregătite să fie bunici. Dar s-au liniştit.

Toată şmecheria

dispare în 60 de secunde atunci cînd apar. Domnu’ care împinge la Chicco era tare vocal şi neimplicabil înainte de a mă naşte eu. Că nu stă cu mine, că nu are chef.. Vrăjeli. Uitaţi-vă, cetăţeni, om în toată firea, ce priză bună are pe mînere. Şi ce poziţie defensivă. Stai bunicule, că nu te muşc.

Staţi uşor şi nu vă impacientaţi că vă aliniez pe toţi.

Baia oficială


cu tot dichisul şi cu spectatori. Iertaţi-mă că vă tratez cu.. obrajii.

Apă la şoareci


Cred că mi s-a întîmplat ceva rău odată cu botezul. Tocmai le-am surprins pe fete în nişte momente de smiorcăială disimulată. Băi, curăţaţi carevax ceapă pe aici? Nu îmi dau seama cum o să fie cînd m-oi însura...

Om la apăăăăăă !!!!!!!



Taica popa cel tînăr mă ia în braţe şi brusc toată lumea se îmbulzeşte. Hopa, apa e pentru mine? Toată? Bag numai picioarele, nu? Pînă la brîu? Hai, măcar pînă la gît?

Ce vorbeşti, prietene?! Pînă şi nasul meu cel fin şi urechile mele clăpăuge au intrat la sfinţit.



De azi mă cheamă oficial Ştefan.

Alexandru şi Ileana

adicătelea
naşu şi naşa



m-au dus într-o casă foarte înaltă şi cu ferestre colorate unde mi se spune că oamenii se întâlnesc cu Doamne-Doamne. Stăpînul casei este un nene care se numeşte Sfîntu Spiridon. Nu îl cunosc, dar el se ştie şi cu mama şi cu tata.

Sînt preluat de Ileana, adică de naşa. Naşa e un fel de mama, numai că are alţi copii. Luca şi Ilinca. Ileana mă plimbă în braţe prin biserică şi îmi zice gata, gata!. Am mai auzit replica.

Naşu e un fel de tata, numai că e de două ori mai mare. Are o lumînare mare în mînă şi zice Crezul pe deasupra.

Ignorînd orice urmă de pudoare naşa mă dezbracă în văzul lumii. Nu e frumos, profiţi de faptul că nu pot să mă opun. Da’ oare de ce mă dezbracă?

Săriţi !

Pisica vrea să o mănînce pe mama. Mă simt foarte trist că nu pot (deocamdată) să mă ridic şi să îi ard vreun picior sau să îi dau Moartea Durerilor sau să îi aprind coada cu motorină sau să o pictez cu albastru. Lasă tigrule că ne mai vedem noi! Şi de bunicu Dorinel am grija mai tîrziu.

Metodă de agăţat









Mă agaţă gagicile. Şi încă nu le-am dat nici un text de împachetat. Mă scuzaţi, dar încă sînt sugar, lăsaţi-mă vreo 15 ani ca să văd cum stă treaba cu albinele şi florile şi mai discutăm.

Mătuşi = cadouri












Să facem prezentările. Elena deocamdată a lu’ Dorinel. Andreea a lu’ Fratele.

Să nu cumva să uitaţi, mătuşi = cadouri, cadouri = jucării. Mai ales jucării. Şi cărţi cu poze. Nu vreau hăinuţe (‘ete ce plovăraş drăguţ!!), că de alea se bucură numai mama. Gîndind în perspectivă, cred că un Playstation 8 ar fi numa’ bun.

Hop. Hip hop

Bun.Şapcă am, privire misterioasă, mîna în gură ca şi cum aş reflecta… Sînt bun să mă fac inginer.

Cosmetica e viaţa mea

iar pasiunea mamei mele este cosmetica la microscop. Gândiţi-vă că am 60 de centimetri cu totul şi închipuiţi-vă cam ce dimensiuni epsilon au ghearele mele de vultur. O să ajungă ochelaristă şi nu o să ştie de la ce.

vineri, 20 iunie 2008

Euro cu Romania

Asta a facut Romanica la Euro. Eu nu i-am vazut ca am fost la Arad, dar am auzit vesti. La urmatorul euro voi avea 4 ani si voi avea personal grija.

Glume proaste

Ei ar trebui să mă iubească. Numai că se ţin de tot felul de prostii atunci cînd eu dorm şi nu îi supraveghez.

joi, 19 iunie 2008

Performanţa e cu suferinţă

Ce fac maratoniştii după ce aleargă mult?

Vă rog

ca şi cum am fi rude. Nu îmi mai puneţi animale din astea să mă distreze că mai rău mă supăraţi. Un pic să mai cresc şi îi iau de gît!

Handbal

e un sport pe care o să îl practic ceva mai tîrziu. Joc de echipă, intrări tari.. Treburi de băieţi. Păcat că tata mi-a dat doar fizic de extremă. Deocamdată mă recuperez de la accidentarea cu primul vaccin.

Prietenii mei, roboţii

Prieteni dragi, trăiesc printre roboţi, fiinţe care mănîncă direct de pe internet. Au inclusiv un cîine robot. Părinţilor, m-aţi făcut cumva cu cardul? Cred că sînt singurul cu suflet pe aici.

luni, 5 mai 2008

Săpoca..

..este o localitate în judeţul Buzău unde sînt duşi cu blîndeţe cei duşi cu pluta. Şi duşi rămîn. Am toate şansele să prind şi eu lotul. Explicaţie:

Stau pe spate, sug dintr-un urs galben care face baie într-o cadă albastră. Deasupra mea, în jurul unei morişti olandeze, se învîrt 4 măgari: 2 măgari galbeni cu urechi roz şi 2 măgari albaştri cu urechi mov.


Vorbiţi, vă rog, cu părinţii mei, cred că au ceva cu mine.

Minciuni adevărate

Ceea ce vedeţi aici e o minciună. Eu nu dorm decît noaptea. Vă asigur că ziua sînt treaz şi zbier. Acum am auzit că se deschide sezonul la vaccinuri. Bune motive de zberat şi mai tare.

Unghi de 90

Bun. Vine medicul, mă apucă de mîini şi trage. Cum vedeam eu numai tavan, deodată începe lumea să se mişte şi capăt o altă perspectivă. Altă viaţă, băieţi.

Desculţ în parc

Sînt dus la somn în aer liber. Eu dorm excelent, însoţitorii mei deloc.

duminică, 27 aprilie 2008

Testez

din cînd în cînd anduranţa şi răbdarea părinţilor mei. Le dau inputul la maxim, dau volum la boxe şi ţip. Văd că încă mai rezistă...


Alimentara

Fără cuvinte.
Doar sunet.



PS. Nu e ceea ce pare

sâmbătă, 29 martie 2008

4.00 ora României

Ar trebui să primesc un premiu pentru că vă arăt Rahova în creierii nopţii. Spuneţi sincer, dacă nu vă trezeam eu, aveaţi habar că şi pe strada voastră cîntă păsărelele?

Băiat educat.

Nu pot să rîgîi în prezenţa doamnelor, mai bine dorm.

Poziţia nefirească a braţului

este evidenţiată în această primă fotografie a mea cu obiectul muncii. Să nu vă sperie diferenţa considerabilă între dimensiunea capului meu şi cea a mingii. Se va rezolva în timp şi voi deveni şi eu, cum altfel, un teoretician al folbaltului.

marți, 18 martie 2008

La vita e bella

Vă recomand din tot sufletul viaţa de bebelache. Carevasăzică, mă trezesc pe la 6, lapte, dorm, pe la 9 ţip, vine iar laptele, dorm, pe la 12 plîng, laptele – fuga la mine, dorm.

Dacă am căcălit ceva, apare plutonul de schimbători – îmbăietori. Uşor ciudaţi, pentru că se bucură la orice căcat, nu îmi pot explica. Urlu, aşa, de control, eventual vomit nişte lapte. Nu de alta, dar trebuie să fac loc la altul. Dacă am chef, trag la ţintă cu jetul, tot încerc să nimeresc tastatura.

Iar dorm. Mă încearcă nişte vînturi ceva de speriat. Mă screm competent şi cu figuri şi le trag cu foc. Ciudaţii iar se bucură. Încerc şi o rîgîitură. Nici o surpriză, toată lumea aplaudă. Iar lapte, iar somn.

Noaptea mă cam plictisesc. Dar nu e bai. Trag o arie celebră şi tot norodul e lîngă mine. Qvetă, lapte, somn.

Bună dimineaţa.

Ţara Galilor

a cîştigat turneul celor şase naţiuni. Bineînţeles, era de aşteptat, doar în decembrie am ajuns personal la ei ca să le dau cîteva indicaţii.

Q Veta

Cea ma straşnică invenţie pe care am descoperit-o în primele mele două săptămîni de viaţă. E un fel de trompă de elefant din care curge apă caldă în timp ce eu sînt deplasat pe sub jet. Aşa da, oameni buni! Nu zic nici pîs.



Cordon bleu

Bun, 9 luni mă hrănesc ca boierul prin tub. Ies în lume şi mi-l tăiaţi. Îl faceţi cîrnaţi sau ce altceva ştiţi voi şi restul mi-l prindeţi cu un cîrlig de rufe. Viaţă de şosetă pusă la uscat..

Cade cîrligul, rămîne ceea ce voi numiţi buric. Vai, surpriză, extraordinar, daţi-mă la proteve că îmi curge sînge.

Medic: „Daţi-i cu alcool alb de şaptej de grade. Nuuuu, nu-l doare.”

Alo, v-aţi ţicnit? Nu ştiu încă să vă înjur, dar vreau să înţelegeţi că atunci cînd urlu înseamnă că DOAREEE CA NAIBA.

joi, 13 martie 2008

Rock'n'Roll


Asta am ascultat 9 luni, asta vă recomand şi vouă. Muzică foarte tare, păcat că nu se dezbracă nici o gagică în videoclipuri.

Cu toate motoarele

mama produce lapte. Gras. Mănînc numai eu, tata se strîmbă. Zice nu ştiu ce prostii legat de zootehnie. Oricum, expertă în problemă este o prietenă de-a mea din Belgia. Sofia se numeşte. Are şi un ceas cu căţel.

duminică, 9 martie 2008