Furajare timpurie

Că se potriveşte

via porcusorulradioactiv

Hai la Turbo

Că aşa am eu parte numai de lucruri premestecate. Alo, dragi părinţi epoca macdonaldizării a trecut, lăsaţi-mă să mă bucur şi eu liniştit de-un Testarossa, de-un Viper. hai, măcar de-un Audi Quattro.

On

E clar, orice buton reprezintă o atracţie. Mai ales dacă este şi luminat multicolor şi se află în raza mea de acţiune.

Wolfram spune pe bune

Înainte să mă nasc, părinţii mei au avut o dilemă onomastică. În fine, au avut ei mai multe, dar nu e cazul să detaliem acum. Dilema s-a soluţionat în sensul că ambele nume propuse mi-au fost atribuite, generînd astfel mare aglomeraţie de caractere în certificatul meu de naştere.

Cum să mă numesc? Mama, puternic expusă la marketing, a ales Alexandru, tata, puternic expus la istoria Moldovei, a ales Ştefan. Omul a încercat, evident fără succes, să expună mamei o serie de argumente prin care să se determine o renunţare la numele propus. Principalul argument s-a legat de recurenţa lui Alexandru în parc. Aiurea, încercaţi voi să vă înţelegeţi cu o gravidă.

Şi iată cum, după ceva vreme, tatăl meu primeşte argumentul matematic în favoarea lui. Provider - Wolfram. Ce-i drept, statistica este pentru US, dar pentru imaginea largă e destul de grăitoare. Numai în America avem vreo 500.000 de alexanderi şi alexandre, numele fiind al 11-lea în clasamentul celor mai folosite. Imaginaţie cu duiumul şi la ei!

Pe cînd Ştefan... Abia unul din 486 de yankei îşi botează copilul Steven, numele fiind pe un onorant loc 97.

Pentru Sofia, Eliza, Patricia, Mara, Luca şi Ilinca

Confuzii

Mamă, e oliţă, nu portavoce. Nu de alta, dar să nu încerci manevra cînd o fi plină. Dacă eşti obo şi nu mai faci faţă, atunci dă-mă la creşă.

Poza oficială (V)

Scularea, bunicule!

Hai deschide xenoanele şi treci la joacă. Avem program la impuse, în principiu mi-aş dori să împing o cutie prin casă ori să mănînc vreo geantă (scuze, mamă). Hai scularea, ca să îţi scadă colesterolul!

Rotavirus şi urmări

Enterocolită cu rotavirus. Sună a film gen disaster cu vreun Dustin Hoffman în rol principal. Numai că în filmul ăsta Dustin am fost eu. În rezumat, 5 zile de perfuzii, 2 spitale vizitate. Scaune moi şi imposibil de puturoase. Imunitate destabilizată cu rezultate pe măsură - bronşiolită, bronşită, muci, febră 40, otită, febră 40, împachetări, nurofen, vitamina c, panadol, novocalmin între obraji şi, arma supremă, batista bebeluşului. Sănătate tuturor

Frig de mă dor şase dinţi

Că numai atîţia am. Dar mama are mai mulţi şi spune că o dor şi picioarele. Nu mă interesează, are şi pelerină de highlander, eu admir ca omul casa poporului (în stînga), că vorba aia, chiar şi eu sînt popor.