cu batista bebeluşului, zic eu. Stop mucoşii, zic ei. Lăsaţi-mi-i, sînt ai mei şi îi iubesc, ţip eu.
Ca de obicei, de pomană. Ei au mai multă putere.
vineri, 14 august 2009
Dileme cu moţ
vineri, 29 mai 2009
55
27 decembrie
este cu Sfîntul Ştefan, adică mă sărbătoresc eu. foarte simplu în perioada asta a anului pentru că mai e destulă mîncare de la Crăciun. Oricum, am primit un tort, mi-au cîntat, după care m-au dus urgent la spălat. Detalii mai sus.
Santa
Comet
BLA BLA
Cars 2
Aştept Cars 2 de dinainte să mă nasc şi m-am cam plictisit. Cît le-o trebui să dea cu pixul pe hîrtie ca să-l scoată pe Bucşă din adormire? Băi băieţi, deja e ruginit, dacă nu vă grăbiţi se întîmplă vreun necaz şi o să mai vindeţi din părţi tricouri-jucării-ghoizdane-penare-lanterne-curpapir-şepci-chibrituri-mingi-zdrăngănele-mascote-biciclete-cărţi-fiţe-acareturi şi alte bluştuţuri de marketing.
Alo, madame, alo cherrie
Măriţi poiana
Bună dimineaţa
joi, 21 mai 2009
Hai la Turbo
Că aşa am eu parte numai de lucruri premestecate. Alo, dragi părinţi epoca macdonaldizării a trecut, lăsaţi-mă să mă bucur şi eu liniştit de-un Testarossa, de-un Viper. hai, măcar de-un Audi Quattro.
On
Wolfram spune pe bune
Înainte să mă nasc, părinţii mei au avut o dilemă onomastică. În fine, au avut ei mai multe, dar nu e cazul să detaliem acum. Dilema s-a soluţionat în sensul că ambele nume propuse mi-au fost atribuite, generînd astfel mare aglomeraţie de caractere în certificatul meu de naştere.
Cum să mă numesc? Mama, puternic expusă la marketing, a ales Alexandru, tata, puternic expus la istoria Moldovei, a ales Ştefan. Omul a încercat, evident fără succes, să expună mamei o serie de argumente prin care să se determine o renunţare la numele propus. Principalul argument s-a legat de recurenţa lui Alexandru în parc. Aiurea, încercaţi voi să vă înţelegeţi cu o gravidă.
Şi iată cum, după ceva vreme, tatăl meu primeşte argumentul matematic în favoarea lui. Provider - Wolfram. Ce-i drept, statistica este pentru US, dar pentru imaginea largă e destul de grăitoare. Numai în America avem vreo 500.000 de alexanderi şi alexandre, numele fiind al 11-lea în clasamentul celor mai folosite. Imaginaţie cu duiumul şi la ei!
Pe cînd Ştefan... Abia unul din 486 de yankei îşi botează copilul Steven, numele fiind pe un onorant loc 97.
Pentru Sofia, Eliza, Patricia, Mara, Luca şi Ilinca
Cum să mă numesc? Mama, puternic expusă la marketing, a ales Alexandru, tata, puternic expus la istoria Moldovei, a ales Ştefan. Omul a încercat, evident fără succes, să expună mamei o serie de argumente prin care să se determine o renunţare la numele propus. Principalul argument s-a legat de recurenţa lui Alexandru în parc. Aiurea, încercaţi voi să vă înţelegeţi cu o gravidă.
Şi iată cum, după ceva vreme, tatăl meu primeşte argumentul matematic în favoarea lui. Provider - Wolfram. Ce-i drept, statistica este pentru US, dar pentru imaginea largă e destul de grăitoare. Numai în America avem vreo 500.000 de alexanderi şi alexandre, numele fiind al 11-lea în clasamentul celor mai folosite. Imaginaţie cu duiumul şi la ei!
Pe cînd Ştefan... Abia unul din 486 de yankei îşi botează copilul Steven, numele fiind pe un onorant loc 97.
Pentru Sofia, Eliza, Patricia, Mara, Luca şi Ilinca
marți, 19 mai 2009
Confuzii
Scularea, bunicule!
Rotavirus şi urmări
Enterocolită cu rotavirus. Sună a film gen disaster cu vreun Dustin Hoffman în rol principal. Numai că în filmul ăsta Dustin am fost eu. În rezumat, 5 zile de perfuzii, 2 spitale vizitate. Scaune moi şi imposibil de puturoase. Imunitate destabilizată cu rezultate pe măsură - bronşiolită, bronşită, muci, febră 40, otită, febră 40, împachetări, nurofen, vitamina c, panadol, novocalmin între obraji şi, arma supremă, batista bebeluşului. Sănătate tuturor
Frig de mă dor şase dinţi
Mişcare
Milenii întregi oamenii s-au străduit să adopte o ţinută verticală în mers, păstrînd orizontala doar pentru somn şi pentru altele. Mie nu mi-a luat decît vreo 11 luni ca să dau drumul la picioare. Nu sînt încă Usain Bolt dar mă antrenez.
Ho cu tata
joi, 16 aprilie 2009
Decolare pe verticală
Era şi timpul să capăt şi eu o altă perspectivă, să părăsesc grupul tîrîtoarelor şi patrupezilor. De acum devin un maimuţoi mişcător, aşteptaţi numai să prind un pic de curaj. Căci de stabilitate nu poate fi vorba, pe criza asta..
Moga. Micul Moga
Sînt cel mai mare cîntăreţ din lume. Trebuie să mai iau nişte lecţii de la Trăistaru şi de la Costi Ioniţă şi sînt bun de Eurovision..
UCL
adică "Lăsaţi-ne să ne antrenăm pentru Champions League!", nu de alta, dar e acută lipsa de rezultate la nivel mare. Nici oştenii Co-autorului, nici porumbeii africani ai naşului nu mai fac nici o brînză în Europa.
Iepure pleoştit
Rocky la munca de jos
Mînă şi picior opus. Pas după pas, inima începe să bată tot mai tare, împingînd sînge în membrele care descriu mişcări noi, deci necunoscute. Mă deplasez singur, mamaă! Lucrurile se mişcă pe lîngă mine... Ce-i drept nu foarte rapid, ca să nu ameţesc.
Ahmed, the living terrorist
In balada Mioriţa i se spunea "seninatate în faţa extincţiei iminente, dar nedorite". Nu ştiu cît de ancorat sînt în realitatea legendară a poporului nostru, cert este că percep într-o formulă foarte distrată orice ameninţări cu miros de terorism venite de la rude via Jeff Dunham.
marți, 24 martie 2009
Food fare
Ca orice jumademoldovean ce mă aflu, ar fi trebuit să mă simt bine la un tîrg de mîncare. Plus fanfară, plus Alifantis. Dar sînt un băiet surprinzător şi am decis să adorm. Fara biberon, fără poveşti. Doar cu cîntece de leagăn la boxe de 800 de watts. Cu fanfară, cu Alifantis.
În imagine, seconds before.
În imagine, seconds before.
joi, 12 martie 2009
Ciubi or not ciubi?
Woodstock
Uuuuuaaaauuuuu, văd îngeri cu aripi psihedelice cum se rotesc în spirale şi ne stropesc cu ode purpurii.
Uuuuuuaaaaauuuu, simt cum iubesc firele de iarbă şi cum într-o viaţă anterioară am fost un toboşar asirian cu propensiuni către clătite şi plimbări în naturi moarte cu mere în glastră din sticlă pictată cu acuarele de la grădiniţa 147 din capitală unde două bestii cu chip de om au pătruns noaptea în casierie şi au furat seiful în care se afla agoniseala de o viaţă a Andreei Esca.
Uuuuuuuuaaaaauuu, tăticule, ce cool e la bungee jumping cu coarda sensibilă pînă la lacrimile de la Dansez pentru tine.
Cred că totuşi e ceva în neregulă cu pantofii.
Uuuuuuaaaaauuuu, simt cum iubesc firele de iarbă şi cum într-o viaţă anterioară am fost un toboşar asirian cu propensiuni către clătite şi plimbări în naturi moarte cu mere în glastră din sticlă pictată cu acuarele de la grădiniţa 147 din capitală unde două bestii cu chip de om au pătruns noaptea în casierie şi au furat seiful în care se afla agoniseala de o viaţă a Andreei Esca.
Uuuuuuuuaaaaauuu, tăticule, ce cool e la bungee jumping cu coarda sensibilă pînă la lacrimile de la Dansez pentru tine.
Cred că totuşi e ceva în neregulă cu pantofii.
Gulliver
Da, sînt băiat.
miercuri, 11 martie 2009
Laci Csarda
Viaţa cangurului
trebuie să fie foarte drăguţă. Mă refer la cangurul mic, denumit în continuare "căratul" şi nu la cangurul mare, denumit în continuare "hamalul". În postura de cangur mic am vizitat Sighişoara şi vreau să vă spun că tot ce se spune e adevărat.
1. Da, pînă în vîrful turnului cu ceas sînt 120 de trepte dispuse în spirală.
2. Da, pînă la biserica veche sînt 180 de trepte dispuse în linie dreaptă.
3. Da, am 8 kg şi nu mă interesează dacă mai poate.
1. Da, pînă în vîrful turnului cu ceas sînt 120 de trepte dispuse în spirală.
2. Da, pînă la biserica veche sînt 180 de trepte dispuse în linie dreaptă.
3. Da, am 8 kg şi nu mă interesează dacă mai poate.
Testul de stres
Şterban
"Halt, das ist mine"
Era o celebra replica de prin 1994 - 1995 şi făcea parte din repertoriul celebrei trupe de umor involuntar Vacanţa Mare (formula de 3). Un român venea cu o maşină minunată din Jărmania şi celălalt român întreba ce marcă e. Nu ştiu, cred că "Halt, das ist mine", că aşa striga neamţul cînd am demarat.
Fără nici o legătură cu suzeta mea.
Fără nici o legătură cu suzeta mea.
Feţele disperării
Dac-aş fi blogger profesionist, aş face un sondaj (poll) în care aş întreba "Ce sentimente umane vă sugerează fotografia de mai jos?"
Numa că eu sînt povestitor şi vă zic simplu. E vorba de 1, 2, 3, 4, 5, 6 sau 7 treziri pe care i le asigur în fiecare noapte, fără a mă repeta în zilele consecutive şi urlînd de fiecare dată. De asemenea, îmi place să ornez fiecare oră şi cu 2-3 treziri mai mici, doar de poftă şi spre antrenamentull fiinţei de mai sus.
Numa că eu sînt povestitor şi vă zic simplu. E vorba de 1, 2, 3, 4, 5, 6 sau 7 treziri pe care i le asigur în fiecare noapte, fără a mă repeta în zilele consecutive şi urlînd de fiecare dată. De asemenea, îmi place să ornez fiecare oră şi cu 2-3 treziri mai mici, doar de poftă şi spre antrenamentull fiinţei de mai sus.
marți, 10 martie 2009
Marea Neagra
Tare ca lumea, apa multa, numai ca nu m-au lasat sa ma balacesc. Habar nu au prietenii mei ca eu mi-am petrecut mai mult de juma' de viata in apa.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)